Pagina de start a forumului www.predeal-cazare.ro www.predeal-cazare.ro
Ecologia montana - Sponsorizat de Vila Viforul Cazare Predeal
 
 FAQFAQ   CăutareCăutare   MembriMembri   GrupuriGrupuri   ÎnregistrareÎnregistrare 
 ProfilProfil   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (II), SECTORUL ZETEA - ODOR

 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului www.predeal-cazare.ro -> Starea Muntilor Nostrii
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
cazare predeal
Site Admin


Data înscrierii: 13/Iul/2006
Mesaje: 13

MesajTrimis: Mar Iul 18, 2006 7:49 am    Titlul subiectului: STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (II), SECTORUL ZETEA - ODOR Răspunde cu citat (quote)

Buletin informativ de mediu nr.6 / iunie - august 2002 - Starea ecologica a Tarnavei Mari

Citat:

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (II), SECTORUL ZETEA - ODORHEI
Târnava Mare are un bazin hidrografic cu o suprafata de 3606 km2 si o lungime de 221 km.

Sectorul Depresiunii Zetea
În Depresiunea Zetea, cu o altitudine medie de 600 m, flancata îndeaproape de versanti, râul Târnava îsi creioneaza, dupa confluenta cu afluentul Sicasau o perspectiva cu aspect de culoar. Panta vaii se mentine destul de mare (3-5 m/km).
Pe versanti este prezenta modelarea geomorfologica (pluvio-denudare, siroire, torenti, alunecari si prabusiri), având ca efect secundar asupra râului, existenta unui debit mediu multianual, ridicat de aluviuni în suspensie. Ritmul modelarii geomorfologice este favorizat atât de rocile friabile existente aici, cât si de despaduriri si araturi. Pe râu procesele fluviatile prezente sunt cele de transport, acumulative si de eroziune laterala, viiturile, îndeosebi, determinând modificari importante ale albiei râului si depozitarea mâlului în lunca acestuia.
Albia râului, în acest sector, este alcatuita din depozite aluvionare, asezate pe un fundament de nisipuri, argile, conglomerate si andezite. În zona, o atractie deosebita o prezinta aflorimentele de opal.
Târnava Mare primeste, în aceasta depresiune, afluentul Desag dinspre est.
Precipitatiile scad cantitativ, comparativ cu sectoarele din amonte (cantitati medii lunare pentru ianuarie 40-50 mm, cantitati medii lunare pentru iulie 100-120 mm, cantitati medii anuale 700-800 mm) de asemenea, se constata o crestere a temperaturii aerului (mediile lunii ianuarie -4șC, -6șC; mediile lunii iulie 16șC, 18șC; mediile anuale 6șC, 8șC).
Solurile, predominante aici, sunt cele argiloiluviale podzolice si brune podzolite.
Depresiunea cuprinde comuna Zetea cu peste 5000 de locuitori. Ocupatiile traditionale preponderente ale acestora sunt valorificarea resurselor de lemn si a celor agrozootehnice.
Potentialul existent legat de industria lemnului, industria alimentara si agroturism, ofera acestei zone premize de stabilitate economica.
În acest sector caracteristicile naturale ale râului au fost modificate, datorita construirii lacului de acumulare de la Zetea. Local, mediul lotic a fost înlocuit cu unul lenitic, iar comunitatile acvatice caracteristice râului au fost distruse, fiind înlocuite de comunitati lacustre. Caracteristicile biologice si fizico-chimice ale râului, în aval, sunt influentate de baraj. În structura comunitatilor acvatice apar, cu abundente mari, specii de microcrustacee necaracteristice râului, înainte de construirea barajului.
Prezenta acumularii de apa Zetea induce modificari importante ale faunei piscicole, atât în amonte, cât si în aval de lac.
Apele lacului reprezinta o adevarata "pepiniera" de specii, care nu ar fi reusit sa urce si sa se mentina atât de sus (chiar în sectoarele montane, pâna în Depresiunea Vârsag), fara aportul permanent de generatii tinere eclozate aici, reusind daca nu sa elimine pâna în acest moment pastravul mai valoros economic, macar sa îl concureze si sa aiba populatii mult mai numeroase, decât acesta. Astfel, în amonte de lac, ca si în sectorul Varsagului de altfel, poate fi pescuit cu precadere cleanul, care este de peste zece ori mai numeros decât oricare dintre speciile de pesti care mai traiesc acolo: pastravul, zglavoaca, boisteanul, mreana de munte si porcusorul comun.
În aval de Lacul Zetea, dominant, ramâne chiar în proportii si mai mari, cleanul, urmat îndeaproape de mreana si boistean, alaturi de mult mai putin numerosii porcusori comuni, beldite, scobari si nisiparnite.
Ca niste prezente mai deosebite trebuie amintit: unul dintre cei mai primitivi pesti din apele României - chiscarul, care are un aspect de sarpe si lipanul, delicatese culinara mult apreciata cu gust de cimbrisor, despre care mai umbla vorba printre pescarii împatimiti ai locului ca, uneori, poate fi pescuit.
Degradarea terenurilor, datorata eroziunii solului, este vizibila, aici. Existenta suprafetelor afectate de alunecari de teren, spalare si siroire, impune initierea unor activitati sustinute de redresare ecologica (în primul rând masuri antierozionale).

Sectorul Depresiunii Odorhei
Depresiunea, cu o altitudine medie de 500 m, este caracterizata printr-un relief colinar. Desi versantii sai subcarpatici care o flancheaza se pastreaza în continuare relativ apropiati de cursul râului, începe sa se individualizeze o lunca incipienta. Daca pâna la Odorheiul Secuiesc pantele râului sunt destul de mari (3-5 m/km), în aval încep sa scada treptat. Dupa confluenta, din aval de localitatea Odorhei, cu râul Feernic, se termina de fapt sectorul piemontan al râului.
Se remarca în continuare prezenta modelarii geomorfologice (pluvio-denudare, siroire, torenti, alunecari si prabusiri) în ceea ce priveste versantii, cu aceleasi efecte indirecte asupra râului, respectiv determinarea unui debit mediu multianual ridicat de aluviuni în suspensie. În jurul localitatii Odorhei, exista alunecari de teren mai vechi, care, uneori, se reactiveaza. Ritmul accentuat al modelarii geomorfologice este favorizat, ca si în sectorul din amonte, de rocile friabile existente aici, de despaduriri si araturi. Pe râu, procesele fluviatile sunt cele de transport, acumulative si de eroziune laterala.
Solurile sunt mult mai variate decât în sectorul din amonte, aici, existând soluri brune, brune acide, argiloiluviale, brune podzolite, pseudorendzine si local argiloiluviale podzolice. Existenta unor terenuri cu o eroziune activa a solului impune necesitatea unor lucrari de combatere a acesteia.
Din punct de vedere climatic, continua tendinta de scadere a cantitatilor de precipitatii (cantitati medii lunare pentru luna ianuarie 30-40 mm, cantitati medii lunare pentru luna iulie 80-100 mm, cantitati medii anuale 615, 2 mm) si de crestere, foarte usoara, a valorilor temperaturilor aerului (mediile lunii ianuarie -5, 6șC, mediile lunii iulie 18, 1șC si mediile anuale 7, 9șC).
Albia râului, este alcatuita din depozite aluvionare, pe un fundament de argile, gresii, nisipuri, conglomerate si tufuri andezitice.
În depresiune, râul Târnava Mare primeste inclusiv izvoare clorurate (cum sunt cele de la Sarata-Odorhei), datorita parcurgerii unei zone diapirice. Alte izvoare sunt carbogazoase (cum sunt cele de la Seiche). În aval de Odorhei, râul primeste dinspre NE ca afluent mai important Feernicul, izvorât tot din zona eruptiva. Mai merita amintiti afluentii de stânga, Ivo, Desag, Bradesti si Hodosul, de dimensiuni mai mici.
În Depresiunea Odorhei este amplasat municipiul Odorheiul Secuiesc cu aproximativ 40.000 de locuitori, care are un profil economic complex. Dintre industriile prezente aici mai importante sunt considerate a fi: industria constructoare de masini, cea textila, a confectiilor si pielariei, alimentara si cea de prelucrare a lemnului.
Aval de Odorhei structura comunitatilor acvatice, precum si analiza fizico-chimica a apei indica o poluare organica constanta a apei râului. Peste jumatate dintre pestii pescuiti, de obicei, sunt porcusorii comuni, cunoscuti ca fiind rezistenti la poluarea organica, însotiti fiind în principal de mrene si scobari. Aceasta stare de lucruri se datoreaza în principal nefunctionarii corespunzatoare a statiei de epurare a municipiului, lipsei în unele zone a retelei de canalizare si a nerespectarii de catre unele întreprinderi a normelor de protectie a mediului.
Pentru protectia râului, este necesara retehnologizarea statiei de epurare a apelor reziduale orasenesti, de asemenea extinderea si modernizarea retelei de canalizare menajera a orasului, precum si respectarea normelor de protectie a mediului de catre întreprinderile poluatoare. Desigur, toate aceste masuri impun costuri mari, dar care, pe termen lung, reprezinta o investitie rentabila.
Echilibrul ecologic al râului depinde si de comunicarea albiei minore a acestuia cu bratele moarte si de pastrarea unor sectoare de lunca inundabile.
Din acest motiv, o masura ecoprotectiva necesara este reconstructia ecologica a bratului mort al Târnavei Mari, localizat în aval de localitatea Odorheiul Secuiesc, care din pacate în prezent este doar un loc "ideal" de depozitare a deseurilor de tot felul.
În articolele urmatoarelor numere ale Buletinului Informativ de Mediu va fi continuata, prezentarea impactului antropic actual si remanent asupra sectoarelor râurilor Târnava Mare, Târnava Mica, Târnava si Ampoi, a influentei acestora asupra Muresului, de asemenea se va aborda si posibilitatea existentei impactului transfrontalier.

Angela Curtean Banaduc
Starea ecologica a Tarnavei...Parcul National FagarasBreviar Ecologic



Articol preluat de la http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_buletin-informativ-de-mediu-nr6--iunie--august-2002-starea-ecologica-a-tarnavei-mari_id_1293_pid_2480.html
_________________
Predeal, oferta de Cazare in Vila Viforul
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Trimite un mesaj
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului www.predeal-cazare.ro -> Starea Muntilor Nostrii Ora este GMT
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum


Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community